De la un factor de decizie din Colegiul Medicilor am aflat de o situaţie alarmantă, consemnată tot mai des: majoritatea reclamaţiilor depuse la acest for sunt scrise într-un limbaj medical avansat, de specialitate, cu diagnostice precise, descrieri detaliate, care dovedesc că doctorii au ajuns să se reclame între ei... Greşeli medicale există în întreaga lume, însă niciodată în ţările care consideră că au o medicină respectabilă nu se ajunge la astfel de fenomene. Incidentele, complicaţiile sunt acceptate pentru fiecare tratament medical sau chirurgical. De aici până la a-ţi acuza colegul şi a furniza familiei date compromiţătoare este un pas extrem de grav, cu rezonanţă în întreaga castă medicală. (...)

    Înainte de a relata dezbaterile care au avut loc joi, 9 iunie a.c., la Conferinţa de presă comună a Colegiului Medicilor şi Colegiul Farmaciştilor din România cu tema: Măsurile haotice din sistemul sanitar românesc, între lipsă de coerenţă şi indiferenţa guvernanţilor, ar fi principial binevenite unele comentarii. (...)

   Despre suita de evenimente organizate cu ocazia Congresului Naţional de Medicină de Laborator recent desfăşurat la Sibiu, la care săptămânalul „Viaţa medicală“ a fost partener media principal, ne scrie dl conf. dr. Manole Cojocaru, preşedintele Societăţii Române de Medicină de Laborator. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Ceasul cu sclipici de pe noptiera Nadiei Haas arată zece şi un sfert. Ca să se ridice din pat, scormoneşte sub stratul gros de pături aşezate peste scândurile de lemn şi apucă de o frânghie împletită din folii de plastic. Trage de ea cu amândouă mâinile până ajunge în şezut. Povesteşte cum băiatul ei a lăsat-o în camerele astea întunecoase din căminul de bătrâni: „Noră-mea şi fiu-meu au un apartament mare în Bucureşti, ţin ş-un câine în el – dar nu vor să mă ţină şi pe mine“. (...)

   Mulţi dintre colegii mai tineri care au devenit medici în anii ’90 nu ştiu, poate, că în deceniile anterioare era riscant să acorde asistenţă medicală unor pacienţi neagreaţi de regimul politic. (...)

    În faţa discriminării, poţi să te resemnezi sau să lupţi. Printre cei mai buni studenţi medicinişti se numără şi câţiva tineri romi, care aleg nu să-şi renege, ci să-şi afirme originea. Poveştile lor le aflăm la rubrica „Student la medicină”, în articolul drei Sorina Vasile. (...)

   La 1 mai 2011 intră în vigoare noile prevederi ale Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii, modificate de Legea nr. 40/2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 225/31.03.2011. Evidenţiem, în cele ce urmează, modificările semnificative, cu implicaţii directe sau potenţiale asupra sistemului medical românesc, această prezentare nefiind însă exhaustivă. (...)

   La conferinţa Asociaţiei pentru Medicina Sexualităţii din România, subiectele abordate au fost, ca de fiecare dată, variate şi incitante, cum o confirmă relatarea dlui dr. Vasile Coca, preşedintele din acest an al manifestării. Dl prof. asoc. dr. Nicolae Calomfirescu, preşedintele AMSR, vorbeşte despre reuşitele şi provocările organizaţiei la intrarea în al doilea deceniu de activitate, în interviul realizat de dl dr. Mihail Călin. (...)

   O serie de articole medicale de primă importanţă îşi găsesc locul potrivit în nr. 43 din martie 2011 al revistei MARAMUREŞUL MEDICAL, editată de Colegiul Medicilor Maramureş. Începuturile transplantologiei sunt prezentate de dr. Dinu Dumitraşcu şi prof. dr. Alexandru Georgescu de la Clinica de Chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă a UMF „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca. Preluat din Revista Română de Sănătate Mintală nr. 19, articolul: Comportament la boală mai puţin obişnuit – solicitare de eutanasie redă experienţa unui remarcabil geriatru, dr. Constantin Bogdan, în această problemă majoră moralfilosofică atât de mult dezbătută în ultimul timp. Metodele de investigare din Dermatita de contact alergică sunt expuse de dr. Valentin Pop şi dr. Oana Pop prin prisma experienţei personale în domeniu. Sindromul picioarelor neliniştite este o manifestare clinică neexplicată, care se suprapune peste depresie, insomnie şi afecţiunile psihosomatice (dr. Anton Breban). (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

 

   Sindromul Down este o afecţiune genetică autozomal dominantă, moştenită în doar 6% din cazuri, cel mai frecvent rezultat al unei mutaţii spontane. A fost descrisă în 1866 de medicul britanic Langdon Down. O prezentare a acestei maladii, în contextul medicinii moderne, semnează dl prof. dr. Ştefan Milea, cu ocazia Zilei Mondiale a Trisomiei 21 (21/03/2011). (...)

 

    În perioada 30 martie – 1 aprilie 2011, la Bucureşti, se va desfăşura cea de-a şasea ediţie a Simpozionului „Acad. Nicolae Cajal“, reuniune organizată sub auspiciile Academiei Române de Fundaţia „Acad. Nicolae Cajal“, în colaborare cu Institutul Clinic Fundeni şi cu Institutul de Virusologie „Ştefan S. Nicolau“. Partener media al acestei importante manifestări ştiinţifice, „Viaţa medicală“ vă prezintă mai multe detalii în cadrul unui interviu cu dl prof. dr. Irinel Popescu, preşedinte al Simpozionului şi directorul Centrului de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic „Dan Setlacec“ din Institutul Clinic Fundeni, realizat de dl dr. Aurel F. Marin. (...)

   Cardiologia intervenţională, un sport extrem în România e titlul-concluzie al interviului realizat de Ioana Dăian cu dr. Dan Deleanu, preşedintele Societăţii Române de Cardiologie şi şeful Departamentului Cateterism cardiac, angioplastie şi Cardiologie intervenţională din cadrul Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare „Prof. dr. C. C. Iliescu“, publicat în nr. 10/2010 al revistei MEDIC.RO. De ce? Aflăm că „nu avem suficiente catetere, stenturi (…) ele sunt finanţate destul de prost de CNAS (…).

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

    În medicină (şi în special în domeniul chirurgical) suntem, tot mai mult, obligaţi să lucrăm (evaluăm, tratăm, operăm) sub presiune, cu familia la uşa salonului, cabinetului (sau blocului operator, ori chiar la intrarea din incinta blocului operator). De multe ori, holurile spitalelor, clinicii sunt blocate de familii sau apropiaţi ai pacienţilor, care întreabă din mers personalul medico-sanitar, cer amănunte despre pacient, iar la vizită aceştia stau proptiţi de tocul uşii salonului, aşteptând noutăţi. Serviciile de pază sunt depăşite şi de aici până la a lucra sub presiune crescândă e doar un pas. (...)

   Cabinetele de Medicină dentară se înfiinţează şi se organizează conform OG nr. 124/1998 şi normelor de aplicare ale acesteia. Pentru a putea funcţiona au nevoie de autorizaţie sanitară de funcţionare, aceasta obţinându-se în urma avizului dat de CMDJ local. Autorizaţia sanitară de funcţionare a cabinetelor de Medicină dentară se eliberează de către autorităţile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în baza declaraţiei pe propria răspundere a

reprezentantului legal al cabinetului şi se avizează anual. (...)